joi, 7 ianuarie 2010

I want my life back!!!!!!

"Cat de tampit poate fi un om?" nu e o intrebare pertinenta.Un om poate fi de la incredibil de tampit in sus. Intotdeauna o zi perfecta este complet distrusa. Intotdeauna timpanele imi sunt zgariate de un tipat isteric care cere ceva de urgenta. Intotdeauna trebuie sa inteleg durerile celor din jur si sa fiu cat de poate de draguta si sa arat cat de multa compasiune posibil.
S'a gandit totusi cineva macar asa prin absurd ca poate mie nu imi pasa? S'a gandit cumva vreo persoana ca poate eu nu ma bucur atunci cand colega de la doua clase distanta a cazut in mijlocul holului ?
Niciodata nimeni nu se gandeste inainte sa spuna un cuvant.Si totusi mereu se supara cineva cand recunosti inutilitatea sau irelevanta unei afirmatii.
Am ajuns sa merg pe strada si sa ma rog sa imi sune telefonul. Nu rade! Chiar asa este. Vezi atata prostie pe stradutele mici si inghesuite ale orasului monoton incat vrei si tu sa ai un moment "mort" .Adica iti doresti un moment in care toata atentia ta sa se concentreze asupra unui lucru normal.
Nu cred ca face nimanui placere sa mearga pe strada si sa auda cat de frumos ii este fundul ori cat de nasol ii sta parul. Nu cred ca ii pasa cuiva de acest aspect ajuns dintr'o data subiect de discutie pentru pietonii care nici nu se grabesc si nici nu au altceva mai bun de facut decat sa iti critice fiecare aspect posibil.
Ai plecat pe strada fara nervi? Stai calm :-j ca nu vei ramane la fel pana la sfarsitul zilei! Nu ma crezi? Incearca!