Si cu toate astea se simte mult mai bine si parca fata ii este luminata de un zambet fin, iar buzele parca nu mai tremura.Nu sunt lacrimi de regret pentru ca nu are regrete.
Isi dorea doar ca tot ce insemna vara sa ramana...A realizat insa ca totul e inca acolo...in inima ei ...in imaginatia ei...
Dintr-o data se ridica de pe pat. Rochia scurta de matase i se pare dintr-o data atat de nepotrivita insa picioarele desculte o poarta lin spre usa.
Isi aminteste cat de mult obisnuia sa ii placa ploaia si fara sa mai stea pe ganduri se trezeste in mijlocul gradinii inca desculta...inca purtand rochia scurta de vara.
Brusc, zambetul se transforma in hohot de ras iar expresia fetei i se lumineaza. E fericita.
