joi, 16 decembrie 2010

Always strangers, never friends

Always strangers, never friends. This is how we live our life. Never there for each other always complaining....We can't remember the last time we laughed together...We can't remember if we even did this. I don't know when you're sad and you can barely remember my name.We never use the word "us". I feel ashamed when I look at you and you never look at me, not even when you say something. The ground must be more understanding because I can't think of any other reason why you stare at it. It's like we don't speak the same language, we don't breath the same air...I don't feel like I should tell you anything and you have nothing to say. I wake up early in the morning and my first thought is to leave the room forgetting that you lay there next to me. It's like you're not there. I can't find the reason...I don't know how we got here but something it's broken. I am not sad and neither are you. We are sick of each other. The only reason we still live together lying that we are perfect for each other is that we are afraid of the fact that people may actually ask questions and we don't even have answers. We can't even remember when we stopped talking. We just don't do this anymore and we're cool with it. We like to pretend...we love to lie...We're actors and our life is the stage. We enjoy it and we don't complain about anything...No tears, no changes...only lies...Why? Because we're good at this.

marți, 14 decembrie 2010

Vesinca nemultumire

M-am gandit indelung ( mai mult de 5 secunde) la intrebarea urmatoare: de ce nu ne multumim niciodata cu ceea ce avem la dispozitie? Draguta intrebare...prima ma reactie a fost ( NU RADETI! ) : "Nu stiu!".M-am gandit din nou si raspunsul a fost si mai copilaresc..."Pentru ca..." si cam atat.
Dupa cele 5 secunde minunate mi-a venit si ideea. Nu ne multumim cu ceea ce avem la dispozitie pentru ca in realitate nu avem nimic. Sau, mai bine zis, ceea ce ne este pus la dispozitie nu prezinta interes prin faptul ca intr-un mod foarte uimitor superficialitatea nu mai este la moda. Se incearca mai nou sa fim profunzi...am intrat in UE...ne-am civilizat...etc.Ma chinui sa nu schitez nici un zambet la aceasta afirmatie care sustine ca am devenit civilizati.
Revenind la nemultumirile noastre vesnice, pot spune ca niciodata ceea ce este accesibil nu este pe plac fiindca aproape de fiecare data ceea ce este usor de luat nu merita efortul. Este foarte bine cunoscut faptul ca orice lucru bun se obtine mai greu.
Revenind acum la intrebare, permiteti-mi sa formulez raspunsul : "Nu ne limitam si nu ne multumim cu ceea ce ne este pus la dispozitie fiindca nu merita sa ne risipim energia pe lucruri care nu merita. Ne straduim sa ajungem la lucrurile care au intradevar o anumita valoare, anumite calitati, lucruri care iti raspatesc pe deplin eforturile supraomenesti depuse pentru a le obtine"!!!
Am dreptate? :-s (Stiu ca am dar imi place sa o aud >:) )

sâmbătă, 4 decembrie 2010

Stefan Banica JR.*Doar un Craciun cu tine!*

Santa Claus is coming to town



A venit dupa cum era de asteptat si perioada sarbatorilor de iarna. Colinde,brad, miros de scortisoara, focul din seminee si cadouri, toate menite sa ne introduca intr-o atmosfera magica, de sarbatoare.
Ador atmosfera de Craciun cand toata lumea se straduieste sa fie mai buna, pasinca si darnica.
Mosul este si el pe ultima suta de metrii a pregatirilor. I-am scris chiar si o scrisoare ( nu ma pot dezobisnui de acest obicei :)) ). Sunt exact ca u
n copil mic care abea asteapta sa gaseasca surpriza de sub brad.
As putea scrie mai mult dar am langa mine o cana uriasa de ciocolata calda ( defapt e cappuccino :"> ) si un film bun de craciun asa ca va voi lasa in compania unui colind care va aparea postat undeva mai sus...sau jos :)).
Sarbatori fericite!