Still love him ?

Isi aminteste. O doare. Stie ca e vina ei si cu toate ca l.a iubit nu l.a vrut aproape de ea. Stie ca suna aiurea dar se multumeste ca a facut un lucru bun. Nu l.a ranit iar ea a facut ce a fost mai bine pentru ea. Un gest atat de egoist...da..in esenta ea e o fiinta egoista...

Desi uraste tot ceea ce e legat de el, il iubeste...sau...l.a iubit. Nu stie. Sunt momente in care nici nu isi aminteste numele lui. O amintire prafuita pusa cu grija deoparte. Pusa cu grija deoarece de fiecare data cand amintirea iese la suprafata durerea e acolo, prezenta. Si cu toate astea sunt momente cand parca sufera. Cand o doare. Momentele in care ii aude vocea ( de la celalalt capat al firului, si poate al lumii) o blocheaza desi in mintea ei ea stie ca l.a uitat de mult. Desi o enerveaza orice semn din partea lui, desi nu vrea sa auda nimic legat de el, desi vocea lui odata stinsa lasa in urma un gol, parca ii aduce totusi putina alinare.

Il mai iubeste? Cu siguranta nu...sau....nu stie. Iubeste amintirea? Probabil. Ar da timpul inapoi? NU!